NUCLEAR, -Ă adj. 1. (Biol.) Care aparține nucleului (I 1), care se referă la nucleu. cf. lm. 2. Care aparține nucleului (I 2), care se referă la nucleu. [Electronii sînt] nucleari și alții inelari, enc. Tehn. i, 96. ◊ Fizică nucleară = ramură a fizicii atomice care se ocupă cu studiul nucleului (I 2). Fizica atomică și fizica nucleară au fost întemeiate abia în a treia decadă a secolului nostru. contemp. 1949, nr. 120, 7/1. Chimie nucleară = ramură a chimiei care se ocupă cu studiul nucleului atomic. Reacție nucleară = fenomen care constă în ciocnirea a două sau mai multe nuclee atomice (sau constituenți ai lor), în urma căreia se produc unul sau mai multe nuclee atomice (sau constituenți ai acestora). Un tip important de reacții nucleare îl constituie reacțiile cu neutroni lenți. dp 565, cf. der Iv, 60. Energie nucleară = energie atomică. Epoca energiei nucleare trebuie să pună capăt războaielor. contemp. 1950, nr. 185, 1/1. 3. Care se referă la energia atomică, care aparține energiei atomice; care se bazează pe degajarea de energie atomică sau pe arme atomice. A descoperit mijlocul de a întrebuința combustibilul nuclear, foarte ieftin, pentru punerea în mișcare a locomotivelor. contemp. 1949, nr. 164, 3/2. Stăpînirea forțelor nucleare intră în posibilitățile omului. ib. 1950, nr. 185, 1/2. Interzicerea experiențelor cu arme nucleare. lupta DE clasă, 1961, nr. 7, 90, cf. ib. 1962, nr. 1, 33. Există, în ce privește experiențele nucleare, posibilități largi de detectare. gl 1962, nr. 419, 1/6. Mijloacele naționale de detectare a experiențelor nucleare în atmosferă sînt suficiente pentru a controla îndeplinirea unui acord. contemp. 1962, nr. 806, 1/5. Măsuri împotriva extinderii armei nucleare. lupta de clasă, 1962, nr. 1, 34. Anularea pactelor militare și a planurilor de pustiire nucleară. scînteia, 1962, nr. 5 402. – Pronunțat: -cle-ar. – pl.: nucleari, -e. – Din fr. nucléaire.