NUCȘOR s. m. 1. Nuculeț. cf. lm, com. marian. 2. Arbore cultivat in țările tropicale, care produce nucșoara (I 2) (Myristica fragrans). O pădure în care era mulțime de nucșori, adică de copaci din care se fac nucșoarele. gorjan, h. ii, 64/19, cf. tdrg. 3. (Regional) Numele unei plante nedefinite mai îndeaproape (Chilia-Pitești). h xi 26. – pl.: nucșori. – Și: nucușór s. m. lm, com. marian. – Nuc + suf. -(u)șor.