năbădaie s.f. 1 (la pl. năbădăi; med.; înv. și pop.; de obicei în legătură cu vb. ca „a apuca”, „a scutura”) v. Epilepsie. 2 (în credințe și superstiții; pop.) <reg.> năbădaică. Despre năbădaie se crede că ar provoca epilepsia. 3 (la pl. năbădăi; pop.) v. Furie. Înverșunare. Mânie. 4 (reg.) v. Capriciu. Chef. Fandoseală. Fandosire. Fantezie. Fason. Fită. Maimuțăreală. 5 Maimuțărie. Moft. Naz. Poftă. Prosteală¹. Toană¹.