Definiția cu ID-ul 1357315:
Tezaur
NĂDUȘIRE s. f. (Rar) Faptul de a năduși; asudare. Cf. heliade, o. ii, 352. - V. năduși.
- sursa: DLR - tomul X (2010)
- furnizată de Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați
- adăugată de Artemys
- acțiuni
NĂDUȘIRE s. f. (Rar) Faptul de a năduși; asudare. Cf. heliade, o. ii, 352. - V. năduși.