năucire s.f. 1 buimăcire, zăpăcire, <rar> buimăcie. Situația aceasta nu-i provoacă decât năucire. 2 amețeală, buimăceală, buimăcire, mahmureală, mahmurie, năuceală, perplexitate, zăpăceală, <pop.> bâiguială, bâiguire, <înv. și reg.> uluială, uluire, <reg.> hăbăucie, opăceală, tehuială, tulniceală, tutuială², uimăceală, <înv.> ienăcire.