OCHETE sm. 1 Olten. Laț făcut la capătul unei sfori sau frînghii; înnodătură care se poate desface ușor ¶ 2 Fie-care din inelușele de ață, de lînă, etc. prin care se trec undrelele la împletit ¶ 3 ⛵ Inel lat de alamă care se pune la găurile făcute în pînzele unei corăbii, spre a le întări ¶ 4 Băn. 💒 Ochiu de fereastră, geam [ochiu].