Definiția cu ID-ul 840567:
Explicative DEX
OCINĂ, ocini, s. f. (În Evul Mediu, în Țara Românească și Moldova.) Bucată de pământ stăpânită cu drept ereditar. ♦ P. ext. Loc de baștină. – Din sl. otĭcina.
Exemple de pronunție a termenului „ocină” (1 clipuri)
Clipul 1 / 1