OFTICĂ s. f. (Popular) Tuberculoză pulmonară; ftizie, boală de piept. Oftica îi mănîncă pieptul pe dinăuntru. STANCU, D. 281. Actorii căpătau junghiuri, junghiurile aduceau oftica. NEGRUZZI, S. I 345. Cel mijlociu... bînd odată apă pe osteneală, au căpătat oftică. DRĂGHICI, R. 3. – Variantă: oftigă (HOGAȘ, M. N. 154) s. f.