Definiția cu ID-ul 25009:

Explicative DEX

ORNIC, ornice, s. n. (Înv.) Ceasornic (de perete); orologiu, pendulă. – Oră + suf. -nic sau refăcut din [ceas]ornic.

Exemple de pronunție a termenului „ornic” (1 clipuri)
Clipul 1 / 1