padiș ssg [At: ȘEZ. V, 115 / V: ~ă sf / E: nct] (Mol; Buc; csc) Rugi mici de zmeură, merișoare, afine, încărcați de fructe.

padișă sf vz padiș

PADIȘ, podiș carstic în zona centrală a m-ților Bihor, cu altitudini între 1.200 și 1.400 m. Acțiunea apei asupra depozitelor calcaroase a dat naștere la forme carstice de suprafață (chei, cascade, doline, ponoare, avenuri) sau de adâncime (peșteri, văi subterane). Aici de află complexul carstic Cetățile Ponorului. Important obiectiv turistic. Inclus în Parcul natural al Munților Apuseni.

padiș s.n. (reg.) loc cu rugi de merișoare, afină și zmeură, încărcați cu fructe.