PIPĂRUȘ, pipăruși, s. m. 1. (Mold.) Ardei mic și iute. Pipărușul pipără. PĂSCULESCU, L. P. 96. ◊ (Metaforic) [De ger] i se făcuse nasul pipăruș și obrazul pătlăgea vînătă. La TDRG. 2. (În forma articulată) Numele unui dans popular, care se joacă mai ales la nunți. Trăgeau cu foc la niște hori, bătuta, brîul, ca-la-ușa-cortului, de unul singur, pipărușul și cîte jocuri toate. ISPIRESCU, L. 238.