Definiția cu ID-ul 1350660:
Regionalisme / arhaisme
piscuí, piscuiesc, v.i. 1. A emite sunete stridente; a zbiera, a țipa; a cânta. 2. A vorbi mărunt, cu glas subțire. 3. A piui: „Ce din brâie-o piscuit, / Pă mine m-o auzât” (Bilțiu, 1990: 195). – Din pisc „cioc de pasăre” + suf. -ui (DEX, MDA).