PISTRUI², -IE, pistrui, -ie, adj. 1. Pistruiat (1). Flăcăuașul cel subțiratic, cu gîtul lung și cu obraz pistrui... grăbea pe o potecă de-a dreptul peste un deal. SADOVEANU, B. 191. 2. Pestriț. Un izvor... șerpuia printre straturi pistruie de flori. La TDRG. Păsărică pistruie, Pe copaci în sus se suie (Fasolea). GOROVEI, C. 140.