pisălogí, pisălogesc, v.t. A bate la cap pe cineva: „Și moșul, cum [baba] îl tot necăjea și îl pisălogea într-una și nu-l mai slăbea cu luatul la rost, i-a spus…” (Bilțiu, 1999: 410). – Din pisălog (DEX, MDA).