Definiția cu ID-ul 932302:
Explicative DEX
POGORÎ, pogor, vb. IV. Intranz.[1] (Învechit și arhaizant) A coborî. Eu cînd mă pogor în pimniță, mă gîndesc la tine, cînd mă culc, mă gîndesc la tine. DELAVRANCEA, O. II 324. ♦ Fig. A se înjosi. Chiar să vrei, Răzașul nu să pogoară la bălaie cu femei. HASDEU, R. V. 55.
- Din exemplele oferite reiese și caracterul reflexiv al verbului. De altfel, fiind un sinonim al lui a coborî, are și sensuri tranzitive. — gall