Definiția cu ID-ul 1350787:
Regionalisme / arhaisme
pológ, s.n. (reg.) Iarbă cosită și uscată, gata de adunat în claie: „Pentru tine, mândră, hăi, / Am polog din nouă clăi” (Bârlea, 1924, I: 295). – Din bg., srb. polog „cuib” (DEX, MDA).
pológ, s.n. (reg.) Iarbă cosită și uscată, gata de adunat în claie: „Pentru tine, mândră, hăi, / Am polog din nouă clăi” (Bârlea, 1924, I: 295). – Din bg., srb. polog „cuib” (DEX, MDA).