prápur, prapuri, (prapor), s.m. 1. Steag bisericesc purtat la procesiuni și solemnități religioase. 2. (arh.) Steag ostășesc. 3. (înv.) Brad verde, îm-podobit cu flori, cununi cu panglici, care se face la moartea celor necăsătoriți: „Și-n locuț de prăporei / Mi-ți tăie patru durzăi” (Berbești). – Din sl. praporŭ „steag” (Șăineanu, MDA).