PREFACERE, prefaceri, s. f. Acțiunea de a (se) preface; schimbare (în bine), transformare, evoluție. Casa veche nu suferise prefaceri. SADOVEANU, E. 122. Și-mi trecu în o singură clipă, pe dinaintea minții, adînca prefacere și nestatornicie a lucrurilor. HOGAȘ, M. N. 69. Îi vedea, moșule dragă, ce prefacere are să ia împărăția. CREANGĂ, P. 230.