prepíng, -píns, a -pínge v. tr. (lat. per-péndere, „a cîntări, a socoti exact”, compus ca și împing 2. V. perpendicular). Tel. Socotesc o parte din ceva într’alt loc: s’a prepins de la fie-care lot cîte un stînjen ca să ĭasă și pentru Stan Tăgîrță 10 pogoane (rev. I. Crg. 7, 52).