préscură, prescuri, prescure, s.f. Pâine în formă de cruce, din aluat dospit, folosită în ritualuri religioase: „Tot pe la mănăstiri / Cu prescuri și cu lumini” (Bârlea, 1924, I: 106). ■ Se folosește la botez, la nuntă, la înmormântare și la Paști. – Din sl. proskura (MDA).