pup, pupi, s.m. 1. Boboc de floare. 2. Mugur. 3. Claie, grămadă de tulei; pop, jup. 4. Cocoașă. 5. Mic colac din făină de grâu. 6. (în expr.) A sta pup = a sta ghemuit, a sta pe vine: „El să pune pup și aruncă la câne câte-on miez de tocană cu măslad” (Bilțiu, 2007: 213). – Din ucr. pup (MDA); creație expresivă, var. a lui pop, cf. coc (DER); cf. alb. pupë „moț”.