Definiția cu ID-ul 1249319:
Regionalisme / arhaisme
ROTMISTRU s. m. (Mold.) Căpitan de cavalerie (în armata polonă). Leșii ... fiind ... fără orînduială, nice hatmani, nici rohmistri, nici stegari. N. COSTIN. Era să între pre poartă un rotmistru. CRB, 173v :cf. M. COSTIN; NECULCE. Variante: rocmistru (NECULCE), rohmistru (N. COSTIN). Etimologie: pol. rotmistrz.