ANGLO-SAXON, -Ă, anglo-saxoni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. (La pl.) Populații germanice care au ocupat Insulele Britanice în sec. V-VI; (și la sg.) persoană care face parte din una dintre aceste populații; p. ext. locuitor de origine engleză din Commonwealth sau din SUA. 2. Adj. Care aparține anglo-saxonilor (1). ♦ (Substantivat, f.) Limbă germanică vorbită de anglo-saxoni în sec. VIII-XII; engleza veche. – Din fr. anglo-saxon.

SAXON, -Ă, saxoni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care făcea parte din triburile germanice stabilite în vechea Saxonie sau era originară de acolo. 2. Adj. Care aparține vechii Saxonii sau saxonilor (1), referitor la Saxonia ori la saxoni. – Din fr. Saxon.

anglo-saxon, ~ă smf, a [At: DA / Pl: ~i, ~e / E: fr anglo-saxon] 1 smp Nume generic al populațiilor germanice care au invadat Anglia în sec. V, întemeind o serie de regate. 2 sm Nume generic al popoarelor de origine engleză răspândite în Marea Britanie, în coloniile engleze și în Statele Unite ale Americii. 3-4 a Care aparține anglo-saxonilor (1-2). 5 sf, a (Șîs Limbă ~ă) Limbă germanică vorbită de anglo-saxoni în secolele VIII-XII Si: engleza veche.

saxon, ~ă [At: I. GOLESCU, C. / Pl: ~i, ~e / E: fr saxon] 1-2 smf Persoană care aparține populației germane de pe teritoriul aflat între Elba și Rin (Saxonia) sau care este originară de acolo. 3 sm (Lpl) Populație formată din saxoni (1). 4-5 a Care aparține Saxoniei sau saxonilor (1) Si: (înv) saxonic (1-2). 6-7 a Privitor la Saxonia sau la saxoni Si: (înv) saxonic (3-4). 8 a Originar din Saxonia Si: (înv) saxonic (5). 9-10 a (Rar) Sas² (1-2). 11 sf Ansamblul dialectelor germanice occidentale provenite din vechiul idiom vorbit în Saxonia. 12 sm Câine de vânătoare originar din Saxonia.

ANGLO-SAXON, -Ă, anglo-saxoni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. (La pl.) Populații germanice care au ocupat Insulele Britanice în sec. V-VI; (și la sg.) persoană care face parte din una dintre aceste populații. 2. Adj. Care aparține anglo-saxonilor (1). ♦ Limbă anglo-saxonă = limbă germanică vorbită de anglo-saxoni în secolele VIII-XII; engleza veche. – Din fr. anglo-saxon.

SAXON, -Ă, saxoni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care făcea parte din populația de bază a vechii Saxonii sau care era originară de acolo; (la m. pl.) uniune de triburi germane care locuia în vechea Saxonie. 2. Adj. Care aparține vechii Saxonii sau Saxonilor (1), privitor la Saxonia sau la saxoni, originar din Saxonia. – Din fr. saxon.

SAXON, -Ă, saxoni, -e, s. m. și f. Persoană care face parte din populația majoritară a Saxoniei.

ANGLO-SAXON, -Ă I. s. m. f. pl. populații germanice care s-au deplasat de pe continent în Insulele Britanice în sec. V-VI. II. adj. care aparține anglo-saxonilor. ♦ limbă ~ă = limbă germanică vorbită de anglo-saxoni; engleza veche. (< fr. anglo-saxon)

SAXON² ~ă (~i, ~e) Care aparține Saxoniei sau populației ei; din Saxonia. /<fr. saxon

SAXON¹ ~ă (~i, ~e) m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Saxoniei sau este originară din Saxonia. /<fr. saxon

Anglo-Saxoni pl. Saxoni și Angli cari întemeiară în Britania-Mare cele șapte regate sau Eptarhia (sec. V și VI).

saxon a. și m. originar din Saxonia, ce ține de această țară.

* Saxón, -ă s. (lat. Sáxo, Sáxonis, fr. Saxon). Locuitor din Saxonia. Adj. Al saxonilor: dialectu saxon. V. Sas.

anglo-saxon adj. m., s. m., pl. anglo-saxoni; adj. f., s. f. anglo-saxonă, pl. anglo-saxone

saxon adj. m., s. m., pl. saxoni; adj. f., s. f. saxonă, pl. saxone

anglo-saxon adj. m., s. m., pl. anglo-saxoni; adj. f., s. f. anglo-saxonă, pl. anglo-saxone

saxon adj. m., s. m., pl. saxoni; adj. f., s. f. saxonă, pl. saxone

anglo-saxon s. m., adj. → saxon

saxon s. m., adj. m., pl. saxoni; f. sg. saxonă, g.-d. art. saxonei, pl. saxone

SAXONĂ s. f. (< fr. saxon): limbă germanică din grupul de apus – Niederdeutsch (germana de jos) – în faza ei veche, vorbită de saxoni în nordul Germaniei, în provincia Saxonia. I se mai spune și vechea saxonă sau vechea germană. Este atestată în prima jumătate a secolului al IX-lea prin poemul Heliand. În faza ei actuală, poartă numele de Plattdeutsch.