servodirecție s. f. Dispozitiv de comandă a direcției autovehiculelor care micșorează efortul conducătorului ◊ „[...] un nou produs solicitat cu prioritate de industria auto românească – servodirecția hidraulică.” R.l. 17 XII 84 p. 5. ◊ „Vând Opel Rekord [...] super-accesoriată – închidere centralizată, geamuri electrice, oglinzi electrice, servodirecție [...] prețul 6300 dolari, tratabil.” R.l. 8 XII 92 p. 10; v. și servofrână (din fr. servodirection, după it. servosterzo; PR, DMC 1950)