Definiția cu ID-ul 26061:
Explicative DEX
SINECDOCĂ, sinecdoce, s. f. Figură de stil care constă în lărgirea sau restrângerea sensului unui cuvânt prin folosirea întregului în locul părții (și invers), a particularului în locul generalului, a generalului în locul particularului, a materiei din care este făcut un lucru în locul lucrului însuși etc. [Acc. și: sinecdocă] – Din lat. synecdoche, ngr. sinekdohí, fr. synecdoque.