slóbod, -ă, slobozi, -de, adj. (înv.) 1. Liber, permis: „Nu-i bine a să pieptăna pă cap, nu-i slobod” (Papahagi, 1925: 315). 2. (în expr.) E slobod = e îngăduit. 3. (în expr.) A fi slobod la gură = a vorbi fără sfială, trivial. – Din bg. sloboden „liber” (Șăineanu, Scriban; Miklosich, după DER; DEX).