10 definiții pentru spință
Explicative DEX
spință1 sf [At: (a. 1774) URICARIUL, VI, 439 / V: spen~ (Pl: spenți), spenge, ~nge / Pl: ~țe, ~ți / E: ns cf tc ıspence] (Iuz) Contribuție pe care o plăteau turcilor locuitorii țărilor române.
spenge sf vz spință1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
spență sn vz spință1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
spinge sf vz spință1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
spénță și spínță f., pl. e (indirect d. lat expensa, it. spesa, cheltuială. V. speze). Doc. Speze, taxă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Sinonime
SPINȚĂ s. v. foi, fustă.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
spință s. v. FOI. FUSTĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SPINȚA-DRACULUI s. v. scaiul-dracului.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
spința-dracului s. v. SCAIUL-DRACULUI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Regionalisme / arhaisme
spință, spințe, s.f. (înv.) contribuție pe care o plăteau turcilor locuitorii Țărilor Române.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: spință
spință substantiv feminin
| substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
spenge
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
spinge
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
spență substantiv feminin
| substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||