STÂNGĂCIE, (2) stângăcii, s. f. 1. Lipsă de îndemânare, de ușurință în mișcări, în exprimare, în comportare etc. ◊ Loc. adv. Cu stângăcie = în mod stângaci, neîndemânatic. 2. Faptă, purtare neîndemânatică. – Stângaci + suf. -ie.