SUFLARE s. I. 1. răsuflare, respirație, (rar) respir, respirare, suflu, (pop.) răsuflet, răsuflu, (înv. și reg.) suflet, (înv.) duh, răsuflătură, spirit. (Abia își mai trage ~.) 2. suflu. (Dintr-o ~ a făcut să zboare hîrtia de pe masă.) 3. tragere. (~ nasului.) 4. bătaie, suflu, (înv. și pop.) suflat, (reg.) zăliște. (Stă în ~ vîntului.) 5. adiere, boare, pală, suflu, undă, (rar) scutur, (Olt.) reveneală. (Nu se simțea nici o ~ de vînt.) II. 1. poleire, poleit, (pop.) spoire, spoit. (~ unui obiect cu aur.) 2. (TEHN.) sablaj, sablare, sablat. (~ unei piese metalice.)