sumán, sumane, s.n. Haină lungă, confecționată din postav gros. ■ „În general, sumanul era piesa de port a săracului, în satele în care se purta și guba” (Bănățeanu, 1965). La fel ca și guba, sumanul se purta preponderent iarna, însă era o piesă obligatorie la cununie și la jocul din sat, indiferent de anotimp. ■ (onom.) Suman, nume de familie în jud. Maram. – Din bg. sukmanǔ (DEX), rus. sukman (Miklosich, Cihac, după DER); din ucr. sukman (MDA).