Definiția cu ID-ul 962788:
Explicative DEX
SURGHIUNIRE, surghiuniri, s. f. (Astăzi rar) Acțiunea de a surghiuni și rezultatul ei; surghiun, exilare. ♦ Fig. Izgonire. După surghiunirea fetei celei mari, dobîndise împăratul altă fată. ISPIRESCU, L. 391.