SĂTULEȚ, sătulețe, s. n. Diminutiv al lui sat. Așa vînt strașnic, așa valuri mari, de mult nu se pomeniseră la Caterlez, sătuleț la gura San-Giorgiu a Dunării. CONTEMPORANUL, IV 41. Crainicul Răzvan-vodă, după ce rătăci multă vreme cu soții săi, ajunse spre seară într-un sătuleț, unde se odihni puțin. BĂLCESCU, O. I 343.