Definiția cu ID-ul 830511:
Explicative DEX
TANDUR, (1) tandure, s. n. (Înv.) 1. Scaun sau masă pătrată, acoperite cu covoare, sub care se punea un vas cu mangal pentru a încălzi picioarele celor care ședeau. 2. Fig. Lene. – Din tc. tandur (lit. tandir).