táșcă, tăști, s.f. (reg.) Geantă (de piele sau din pânză) în care se țin diferite obiecte: „Și cum avea tașcă mare de piele, a băgat mâna-n tașcă și a scos din ea câteva mânuri de galbeni de aur” (Bilțiu, 1999: 420). ■ (onom.) Tășcari, poreclă pentru locuitorii din Firiza. – Din magh. táska „geantă”, ucr. táška (DLRM, DEX, MDA).