TETANOS s. n. Boală infecțioasă cu caracter grav, provocată de un bacil care se găsește în pămînt, caracterizată printr-o contracție permanentă și foarte dureroasă a mușchilor; (popular) fălcariță. Bacilul tetanosului aparține grupului microbilor care nu se răspîndesc în corpul animalelor, ci rămîne localizat în plaga prin care a intrat. BABEȘ, O. A. I 525. Tot corpul îi e încleștat, dar stăpînit ca într-o convulsie de tetanos, sub mușcătura umilinței în amintire. CAMIL PETRESCU, T. II 242.