torc, tors, a toarce (lat. tõrquére, tortum și torsum, a toarce, a întoarce: it. tórquere, pv. torser, fr. tordre, cat. sp. pg. torcer. – Toarce, să toarcă (V. tort). Vechĭ. Întorc. Azĭ. Răsucesc lîna (cînepa, inu) din caĭer ca să se prefacă în fir și să se învîrtească pe fus. V. intr. Sforăĭ (ca fusu cînd se’nvîrtește), vorbind de o pisică cînd o mîngîĭ și e mulțumită.