TOVĂRĂȘIE, tovărășii, s. f. 1. Relația dintre tovarăși, legătură bazată pe raporturi tovărășești. ♦ Companie, societate. ◊ Expr. A ține (cuiva) tovărășie = a sta pe lângă cineva pentru a nu-l lăsa singur, pentru a-l distra; a ține cuiva de urât. 2. Asociere, participare la o întreprindere (comercială); întovărășire, asociație. – Tovarăș + suf. -ie.