trapazan sn [At: DDRF / V: (reg) ~puz~, trepuz~, tropoz~, tropuz~ / Pl: ~e / E: tc trabzan] (Mun) 1 Legătură care ține vâsla la barcă. 2 Pridvor. 3 Gard la prispă. 4 Balustradă (1).

trapazán și strapazán n., pl. e (turc. trabzan, șir de gratiĭ, tramazán, tribună; sîrb. trabozan, tindă). Dun. Scarmos, cuĭu de care se ține vîsla. Munt. vest (tropuzan) „pridvor, prispă” (CL. 1910, 396), balustradă: sprijinit de tropuzanu scăriĭ, am scoborît pe covertă, și de aci jos în cabină (ChN. 1, 161). – Și trapuzan. Și ceaprazan (din ceapraz și trapazan în Rț. (rev. I. Crg. 4, 250), scarmos.

trapuzan sn vz trapazan

trepuzan sn vz trapazan

tropozan sn vz trapazan

tropuzan sn vz trapazan

trapuzán, V, trapazan.

tropuzán, V. trapazan.