truca² vt [At: CĂLINESCU, S. 17 / Pzi: ~uchez / E: fr truquer] 1-3 A folosi trucuri¹ (1-2) sau trucaje (1). 4 A interveni asupra unui lucru modificându-i sau alterându-i aspectul, caracterele particulare, funcționarea etc., pentra a-i înșela pe alții Si: a contraface.