Definiția cu ID-ul 1353734:
Explicative DEX
UMBLĂTOR, †ÎMBLĂTOR I. adj. verb. UMBLA. 1 Care umblă ¶ 2 Care umblă mult, care e mereu pe drumuri: cum este de umblătoare Țiganca, așa să fie și copilul de umblător (GOR.) ¶ 3 Pod ~ 👉 POD2 ¶ 4 🌿 Grîu ~, specie de grîu tuns: grîul tuns este de două soiuri: umblătoriu și de toamnă (DRĂGH.). II. UMBLĂTOARE, †ÎMBLĂTOARE sf. Loc pentru satisfacerea trebuințelor naturale, privată, latrină: nici pînă la îmblătoare nu-i lăsa să iasă (NEC.).