URÎCIOS, URICIOS adj. Care inspiră desgust, scîrbă, nesuferit, scîrbos, odios: se aud prin casă o mulțime de glasuri, care de care mai urîcioase (CRG.); rogu-te, scapă-mă de bubele astea uricioase și împuțite (ISP.); destul s’a silit omul nostru să-și desvețe băiatul de acest nărav uricios și să-l facă și pe el om (MERA) [urît].