VECHIE s. f. (Învechit) 1. Vechime (1). Un lanț de dughene de lemn mucede de vechie... alcătuiesc una și singura uliță. NEGRUZZI, S. I 194. 2. Vechime (2). Virtutea din vechie stă pururea la mijloc. NEGRUZZI, S. II 272. Ah! căruntă vechie cinstită! Unde-s a tale sînte toanele? BUDAI-DELEANU, Ț. 240.