ZĂDĂRNICIRE, zădărniciri, s. f. Acțiunea de a zădărnici (sau de a fi zădărnicit); împiedicare (a unei realizări), dejucare. Uită că zădărnicirea Unor vise nencetate biată inimă mi-a rupt. EFTIMIU, Î. 108. Păturică... vedea în această atitudine zădărnicirea viselor sale cele ambițioase. FILIMON, C. 278.