ZADĂ (pl. -de) sf. ‼ ZAD sm. 1 🌿 Frumos arbore conifer, cu frunzele aciculare lungi, cu conurile mici, de un oval lungăreț, de coloare verde și acoperite cu un păr catifelat; din trunchiul acestui arbore se scoate terebentina; așchiile rășinoase ale acestui arbore sunt întrebuințate pe alocuri, la țară sau la stîne, pentru luminat (Larix sibirica; L. decidua) (🖼 5354): ia uită-te la zada ceea care stă înfiptă pe marginea prăpastiei (UR.) ¶ 2 Țandără subțire de zadă, de brad sau de alt conifer, întrebuințată pentru luminat [lat. vulg. daeda < clas. taeda + gr. δάς δαδός].