Definiția cu ID-ul 47907:
Etimologice
ZOLI2, zolesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) 1. (Cu complementul pîinea) A frămînta, a zolga. 2. A osteni, a obosi pe cineva [muncindu-l, făcîndu-l să alerge] (din zoală) [def. și DLRLC]
ZOLI2, zolesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) 1. (Cu complementul pîinea) A frămînta, a zolga. 2. A osteni, a obosi pe cineva [muncindu-l, făcîndu-l să alerge] (din zoală) [def. și DLRLC]