ÎNFRIGURARE, înfrigurări, s. f. (Mai ales în loc. adv.) Cu înfrigurare = cu neliniște, cu emoție, cu încordare nervoasă. Lucră mai departe cu înfrigurare. DUMITRIU, P. F. 12. Publicul... urmărea cu înfrigurare fiecare mișcare a scamatorului. SAHIA, N. 66. Rupse plicul și sorbi cu înfrigurare cele șase pagini. REBREANU, R. I 31.