ĂSTĂLALT, ASTALALTĂ, ăștialalți, astelalte, pron. dem. (În opoziție cu celălalt) Acesta (din doi) care este în apropierea noastră, cel mai aproape de noi. ◊ (Adjectival) Ea sta pe astălaltă parte a pîrăului. – Forme gramaticale: gen.-dat. sg. ăstuilalt, asteilalte și ăsteilalte, gen.-dat. pl. ăstorlalți, ăstorlalte.