ștrapaț sn [At: ENC. ROM. / V: (reg) st~, ~păț sf, strapață, ~ie, ~ropație sf / Pl: ~uri / E: ger Strapaze, mg dal strapáció] (Reg) 1 Muncă. 2 Osteneală. 3 Alergătură. 4 (D. oameni; îla) De ~ De corvoadă (3). 5 (D. obiecte de îmbrăcăminte sau de încălțăminte; îal) De dârvală (8).

*ștrapáț n., pl. urĭ (germ. strapaze, d. it. strapazzo, muncă grea, osteneală. V. strepezesc). Fam. Corvadă, muncă: haĭne de strapaț. – Și str-. V. dîrvală.

strapaț sn vz ștrapaț

strapață sf vz ștrapaț

ștrapație sf vz ștrapaț

ștrapăț sn vz ștrapaț

ștropație sf vz ștrapaț

STRAPAȚ, strapațuri, s. n. (Mold.) Arșiță. Așa se năruiește și mănăstirea numită a Doamnei, a căriia păreți stau încă ca și cînd în pizma veacurilor, dar eu am găsit vitele mahalagiilor creștini adăpostindu-se într-însa de strapațul soarelui. La HEM 1746.

strapáț, V. ștrapaț.

ștrapaț (reg.) s. n., pl. ștrapațuri

ștrapaț (reg.) s. n., pl. ștrapațuri

ștrapaț s. n., pl. ștrapațuri

ștrapaț În MCD, p. 97, găsim ștrapatie „alergătură” (din Vîlcele), explicat de B. Todoran prin germ. Strapaze la p. 269, haine sau încălțăminte de ștropație „de purtare, de toate zilele” (din Petroșani), explicat de M. Homorodean prin magh. strapacipö „încălțăminte de dîrvală” (compus din ștrapa „osteneală” și cipö „gheată”). Avînd în vedere că în graiurile ardelene apare și ștrapă, ștroapă, Tamâs propune explicația prin magh. strapa, strapáció, cred că pe bună dreptate. Dar în București a circulat în deceniile trecute forma ștrapaț (de ștrapaț „de alergătură”), explicată corect, după părerea mea, de Scriban prin germană. Am avea deci aici un exemplu clar de etimologie multiplă.

ȘTRAPAȚ s. v. alergare, alergătură, caznă, chin, efort, forțare, fugă, goană, muncă, osteneală, sforțare, silință, strădanie, străduință, trudă, umblătură, umblet, zbatere.

ștrapaț s. v. ALERGARE. ALERGĂTURĂ. CAZNA. CHIN. EFORT. FORȚARE. FUGĂ. GOANĂ. MUNCĂ. OSTENEALĂ. SFORȚARE. SILINȚĂ. STRĂDANIE. STRĂDUINȚĂ. TRUDĂ. UMBLĂTURĂ. UMBLET. ZBATERE.

ștrapaț, ștrapațuri, s.n. (reg.) 1. muncă, osteneală; alergătură. 2. (în loc. adj.) de ștrapăț = a) (despre oameni) de corvoadă; b) (despre obiecte) de dârvală.