15 definiții pentru îmburda

din care

Explicative DEX

îmburda [At: LB / V: ~bor~ / Pzi: îmburd / E: nct] (Reg) 1-2 vtr A (se) răsturna. 3-4 vtr A (se) rostogoli. 5-6 vtr A (se) prăbuși. 7-8 vtr A (se) trânti la pământ. 9 vr (Îe) Gardul cu proptele nu se ~dă Cel care este protejat învinge. 10 vi (Îe) E ~t cu leagănul E nebun. 11 vi (D. case; îf îmborda) A se ruina. 12 vt (Înv; fig) A nimici.

ÎMBURDA, îmburd, vb. I. Refl. (Regional) A se răsturna. Căruța s-a îmburdat.Tranz. Fig. Asa-i c-o să-i îmburdăm pe boieri? CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 156, 7/1.

îmborda v vz îmburda

înburda v vz îmburda

îmbúrd, a v. intr. (ca și zburd). Ban. Trans. Răstorn.

Ortografice DOOM

îmburda (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. îmburd, 2 sg. îmburzi, 3 îmburdă; conj. prez. 1 sg. să îmburd, 3 să îmburde

îmburda (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 3 îmburdă

îmburda vb., ind. prez. 3 sg. îmburdă

Etimologice

îmburda (-dez, îmburdat), vb. – A trînti, a doborî. Origine necunoscută. De la bord „pietricică”, după Giuglea, Dacor., III, 595; din lat. *imburdāre < burdus „catîr”, după Pușcariu, Dacor., III, 838 și DAR; din mag. borda „coastă”, după Drăganu, în DAR; din lat. abhorridus, după Skok, ZRPh., XLIII, 191, cf. REW 23; însă nici una din aceste explicații nu pare pertinentă. Pare a fi vorba mai curînd de un der. expresiv, de la burdu, interj. care apare numai în compuneri ca hurdu-burdu, hurduc-burduc, etc., ce exprimă ideea de hurducătură a unei căruțe, cf. hurduc.

ÎMBURDA, îmburd, vb. I. Tranz. (Trans.) A răsturna, a întoarce, a da peste cap, a răvăși, a răscoli. (din zburda cu pref. în- sau din lat. *imburdāre < burdus = catîr)

Sinonime

ÎMBURDA vb. v. cădea, dărâma, întoarce, nărui, pica, prăbuși, prăvăli, răsturna, surpa.

îmburda vb. v. CĂDEA. DĂRÎMA. ÎNTOARCE. NĂRUI. PICA. PRĂBUȘI. PRĂVĂLI. RĂSTURNA. SURPA.

Regionalisme / arhaisme

îmburdá, îmburd, v.t.r. A (se) răsturna: „Când vântuțu' și-a sufla, / Vântu' casa a-mburda” (Bârlea, 1924, II: 285); „În 1843 s-au legat cărțile bisericii, într-o mercuri, apoi sămbătă s-au îmburdat turnul bisericii, în luna lui noiembrie, în 25 de zile” (Socolon, 2005: 172). – Et. nec. (MDA).

îmburda, îmburd, vb. tranz., refl. – A (se) răsturna, a (se) întoarce: „Când vântuțu’ și-a sufla, / Vântu’ casa a-mburda” (Bârlea, 1924, II: 285). – Et. nec. (DER, MDA).

îmburda, îmburd, vb. tranz. – A răsturna: „Când vântuțu’ și-a sufla, / Vântu’ casa a-mburda” (Bârlea 1924 II: 285). – Et. nec. (MDA).

Intrare: îmburda
verb (VT4)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • îmburda
  • ‑mburda
  • îmburdare
  • ‑mburdare
  • îmburdat
  • ‑mburdat
  • îmburdatu‑
  • ‑mburdatu‑
  • îmburdând
  • ‑mburdând
  • îmburdându‑
  • ‑mburdându‑
singular plural
  • îmburdă
  • ‑mburdă
  • îmburdați
  • ‑mburdați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • îmburd
  • ‑mburd
(să)
  • îmburd
  • ‑mburd
  • îmburdam
  • ‑mburdam
  • îmburdai
  • ‑mburdai
  • îmburdasem
  • ‑mburdasem
a II-a (tu)
  • îmburzi
  • ‑mburzi
(să)
  • îmburzi
  • ‑mburzi
  • îmburdai
  • ‑mburdai
  • îmburdași
  • ‑mburdași
  • îmburdaseși
  • ‑mburdaseși
a III-a (el, ea)
  • îmburdă
  • ‑mburdă
(să)
  • îmburde
  • ‑mburde
  • îmburda
  • ‑mburda
  • îmburdă
  • ‑mburdă
  • îmburdase
  • ‑mburdase
plural I (noi)
  • îmburdăm
  • ‑mburdăm
(să)
  • îmburdăm
  • ‑mburdăm
  • îmburdam
  • ‑mburdam
  • îmburdarăm
  • ‑mburdarăm
  • îmburdaserăm
  • ‑mburdaserăm
  • îmburdasem
  • ‑mburdasem
a II-a (voi)
  • îmburdați
  • ‑mburdați
(să)
  • îmburdați
  • ‑mburdați
  • îmburdați
  • ‑mburdați
  • îmburdarăți
  • ‑mburdarăți
  • îmburdaserăți
  • ‑mburdaserăți
  • îmburdaseți
  • ‑mburdaseți
a III-a (ei, ele)
  • îmburdă
  • ‑mburdă
(să)
  • îmburde
  • ‑mburde
  • îmburdau
  • ‑mburdau
  • îmburda
  • ‑mburda
  • îmburdaseră
  • ‑mburdaseră
îmborda
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
înburda
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

îmburda, îmburdverb

  • 1. regional A se răsturna. DLRLC
    sinonime: răsturna
    • format_quote Căruța s-a îmburdat. DLRLC
    • format_quote tranzitiv figurat Așa-i c-o să-i îmburdăm pe boieri? CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 156, 7/1. DLRLC

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.