5 definiții pentru înmărmurit

Explicative DEX

ÎNMĂRMURIT, -Ă, înmărmuriți, -te, adj. Care a rămas nemișcat de frică, de groază, de uimire; înlemnit, încremenit. ♦ (În basme) Care a fost transformat în piatră. – V. înmărmuri.

ÎNMĂRMURIT, -Ă, înmărmuriți, -te, adj. Care a rămas nemișcat de frică, de groază, de uimire; înlemnit, încremenit. ♦ (În basme) Care a fost transformat în piatră. – V. înmărmuri.

înmărmurit, ~ă a [At: ALECSANDRI, P. III, 390 / Pl: ~iți, ~e / E: înmărmuri] 1 (Mtp; nob) Care a fost transformat în marmură. 2 (Fig) Care a rămas nemișcat de uimire, frică etc. 3 (Fig) Uimit.

ÎNMĂRMURIT, -Ă, înmărmuriți, -te, adj. (Mai ales în construcție cu verbele «a fi», «a sta», «a rămîne») Țintuit locului (din cauza unei emoții puternice); înlemnit, încremenit. Cînd te-am văzut alunecînd, spintecînd valurile... am rămas înmărmurit. CAMIL PETRESCU, T. II 225. A rămas înmărmurit de atîta mizerie și perversitate omenească. VLAHUȚĂ, O. A. 222. O dată te văzusem – Ș-am stat înmărmurit, Și crud-a fost durerea Cu care te-am iubit. EMINESCU, O. IV 277.

Sinonime

ÎNMĂRMURIT adj. împietrit, încremenit, înlemnit, înțepenit, neclintit, nemișcat, paralizat, țeapăn, țintuit, (înv. și pop.) mărmurit, (înv. și reg.) stâlpit, (fig.) înghețat, înțelenit. (A rămas ~ de spaimă.)

ÎNMĂRMURIT adj. împietrit, încremenit, înlemnit, înțepenit, neclintit, nemișcat, țeapăn, țintuit, (înv. și pop.) mărmurit, (înv. și reg.) stîlpit, (fig.) înghețat, înțelenit. (A rămas ~ de spaimă.)

Intrare: înmărmurit
înmărmurit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înmărmurit
  • ‑nmărmurit
  • înmărmuritul
  • înmărmuritu‑
  • ‑nmărmuritul
  • ‑nmărmuritu‑
  • înmărmuri
  • ‑nmărmuri
  • înmărmurita
  • ‑nmărmurita
plural
  • înmărmuriți
  • ‑nmărmuriți
  • înmărmuriții
  • ‑nmărmuriții
  • înmărmurite
  • ‑nmărmurite
  • înmărmuritele
  • ‑nmărmuritele
genitiv-dativ singular
  • înmărmurit
  • ‑nmărmurit
  • înmărmuritului
  • ‑nmărmuritului
  • înmărmurite
  • ‑nmărmurite
  • înmărmuritei
  • ‑nmărmuritei
plural
  • înmărmuriți
  • ‑nmărmuriți
  • înmărmuriților
  • ‑nmărmuriților
  • înmărmurite
  • ‑nmărmurite
  • înmărmuritelor
  • ‑nmărmuritelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

înmărmurit, înmărmuriadjectiv

  • 1. Care a rămas nemișcat de frică, de groază, de uimire. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Cînd te-am văzut alunecînd, spintecînd valurile... am rămas înmărmurit. CAMIL PETRESCU, T. II 225. DLRLC
    • format_quote A rămas înmărmurit de atîta mizerie și perversitate omenească. VLAHUȚĂ, O. A. 222. DLRLC
    • format_quote O dată te văzusem – Ș-am stat înmărmurit, Și crud-a fost durerea Cu care te-am iubit. EMINESCU, O. IV 277. DLRLC
    • 1.1. în basme Care a fost transformat în piatră. DEX '09 DEX '98
etimologie:
  • vezi înmărmuri DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.